Skip to content

SCRIITORII ROMÂNI DE PRETUTINDENI SE PREGĂTESC DE MAREA SĂRABĂTOARE, SARBATOAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE – MESAJE DIN DIASPORA

 

Scriitorii români de pretutindeni  se pregătesc de marea sărabătoare, sarbatoarea ZILEI LIMBII ROMÂNE  –  Mesaje din diaspora

LIGYA DIACONESCU

Revista internațională STARPRESS , organizează, ca in fiecare an –  sărbatorirea Zilei Limbii Române ,  într-un  alt loc superb, de vis, la MONEASA-ARAD – hotelul  PARC și  hotelul LACUL LINIȘTIT,  unde  petalele creațiilor literare de pretutindeni vor răspandi un miros de neuitat, cu iz de talent  românesc din întreaga lume , cuprinse într-un “florilegiu” cum îi place sa spună președintelui Ligii Scriitorilor Români – scriitorul Al. Florin Tene sa spună.

Sunt multe daruri moștenite de la înaintași în patrimoniul spiritual al neamului românesc, însă cel mai mare dar este limba națională în care ne exprimăm identitatea și comuniunea între generații, în care chemăm pe Dumnezeu în rugăciune, în care descriem frumusețile locurilor natale și ale sufletului românesc.

Limba națională nu este doar un simplu mijloc de comunicare funcțională în societate, ci este o parte constitutivă a modului nostru propriu de a fi în lume și de-a cultiva comuniunea etnică în țară și pretutindeni, ca neam sau popor.

Sărbătoarea Limbii Române de la 31 august, promovată și susținută prin Legea nr. 53/2013 de Parlamentul României, are ca izvor de inspirație un moment crucial din istoria recentă a Republicii Moldova, din anul 1989, când limba română a fost declarată limbă de stat și s-a revenit la grafia latină. Lupta pentru libertate se asocia atunci cu dreptul de vorbi și a scrie oficial în limba părinților și a bunicilor.

Această sărbătoare reprezintă un fericit prilej de a redescoperi împreună cu toată suflarea vorbitoare de limbă română din întreaga lume demnitatea și unitatea unui neam iubitor de Hristos, de multe ori răstignit în istorie, dar totuși viu și purtător de multe lumini și binecuvântări, păstrate și cultivate în mod pașnic și smerit.

În viața și istoria poporului român, cultul și cultura s-au dezvoltat în simbioză, iar limba română a fost mereu liantul viu dintre credință, cuget și simțire.

De asemenea, limba română devine tot mai mult o punte de legătură între diaspora și țara-mamă, dar și o contribuție distinctă a românilor la patrimoniul spiritual european, care se afirmă azi ca bogăție multilingvistică și multiculturală.

La MONEASA vor sosi scriitori de pretutindeni  și  timp de 3 zile , 30 august – 1 septembrie 2017 , vor petrece clipe de neuitat  în recitări de poezie,  ascultarea povestilor  minunate, create de români din întreaga lume,  în măiestre cântece românești ,  în muzică și culoarea veselă a picturilor expuse cu aceasta ocazie , în voie bună și nu în ultimul rand,  în prietenie.

Această  sărbatoare, organizată de revista internațională STARPRESS – valcea-turism , în colaborare cu Liga Scriitorilor Români, nu ar fi fost posibiă făra sprijinul “amfitrionului ” –  inimosului   scriitor FLORIN T. ROMAN din– Arad, a prietenilor săi , inclusiv a surorii  acestuia, Corina Diaconescu și a câtorva oameni de afaceri care au dorit să iși păstreze anonimatul.

Dorim ca această Zi de sărbătoare a Limbii Române să fie pentru noi toți zi de recunoștință adusă lui Dumnezeu și de bucurie pentru comuniunea în credință, cuget și simțiri, exprimată în ‘dulcea și frumoasa’ noastră limbă românească.

MESAJE  primite pe adresa redacţiei  REVISTEI  INTERNAŢIONALE  STARPRESS  / valcea-turism – CU OCAZIA – ZILEI LIMBII ROMANE 2017

O MARE PARTE A PARTICIPANŢILOR  SCRIITORI în ANTOLOGIA – LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ- va fi prezentă  la MONEASA.

O alta parte, care din motive obiective nu va putea participa la sărbătoarea noastră , dar  în anii anteriori a fost prezentă,  ne-a transmis mesaje de suflet, pe care vi le  împărtaşim:

 

ELENA BUICĂ (Buni)   Toronto, Canada

FRUMUSEŢI IZVORÂTE  DIN ADÂNCURI

Comorilor de frumuseţi ale limbii noastre române le dăm cinstire din plinul inimii, în mod special, în ziua dedicată ei, 31 august, a fiecărui an, precum și slujitorilor ei. Multe şi felurite sunt manifestările cu acest prilej. Ce poate să fie mai frumos şi mai important pentru poporul nostru, decât graiul maicii noastre, acea suflare în care ni se contopesc sufletul şi măreţia visurilor şi  împlinirilor noastre!

O străfulgerare de gând şi o emoţie deosebită ne încearcă privind, în urmă cu mai multe secole, la vrăjmășiile îndurate de strămoşii noştri, ţăranii de la talpa ţării, trăitori în mirificul spaţiu mioritic, la neclintita dorinţă de a o păstra şi transmite urmaşilor, în toată frumuseţea şi strălucirea ei. Cu aceeași răscolitoare emoţie privesc în urmă la scriitorii și oamenii noştri de cultură , nume mari sau mai puţin cunoscute, dar cu toţii şlefuitori ai comorilor de nepreţuit ale graiului moştenit, „din adâncuri înfundate”.

Internetul, punând stăpânire pe întreg mapamondul, a reuşit să dea un suflu puternic comunicării scrise. Au apărut nenumăraţi slujitori ai limbii şi literaturii noastre, scoţând la lumina reviste literare şi de cultură, multe dintre ele în oraşe mai mici, aflate în toate provinciile țării, reviste remarcabile din care nu mai desprindem acel iz provincial. Jurnalismul, din ce în ce mai mult, se implică în fenomenul de creaţie. Au apărut nenumărate antologii, dicţionare. Pentru ca scriitorul să nu rămână singur prin lume, au prins viaţă multe societăţi, asociaţii literare, cluburi, întâlniri, grupări de scriitori  mai talentaţi sau cu mai puţin talent, dar toţi făcând efortul să redescopere ideea de frumos, însuflețiți de dorința să depăşească pe cei dinaintea lor.

Antologia cea mai recentă la care am participat anul acesta, 2017, se înscrie în şirul celor coordonate de doamna Ligya Diaconescu, director general al S.C. Starpress SRL, Râmnicu Vâlcea şi al Asociaţiei Internaţionale de Cultură şi Turism, STARPRESS.

Ce include munca la o astfel de revistă urmată de  o manifestare culturală, putem afla din anunțul făcut pentru înscrieri la participare:

“REVISTA INTERNAŢIONALĂ “STARPRESS” valcea-turism.ro REALIZEAZĂ în limba română – ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” – ANTOLOGIA de POEZIE şi PROZĂ a scriitorilor români contemporani din întreaga lume, „STARPRESS 2017”.

ANTOLOGIA “LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” va fi lansată şi mediatizată la evenimentele de carte din ţară şi la cele din străinătate pe site-uri culturale din ţară şi din diaspora, în diverse publicaţii din ţară şi din străinătate şi la întâlniri culturale, cenacluri, tabere de creaţie, biblioteci, comunităţi româneşti din întreaga lume, ambasade, consulate etc. şi la întâlnirea din 31 august 2017, de ZIUA LIMBII ROMÂNE, la MONEASA/ ARAD, la care vor participa scriitori, editori, reviste culturale, personalităţi culturale din ţară şi diaspora (USA, Anglia, Ungaria, Serbia, Ucraina, Canada etc. Şi-au anunţat intenţia de a participa şi d-na consilier Letiţia Belivaca- Consulat, Montreal, preşedintele comunităţii culturale, “românca” din Londra, Ionela Flood, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, Al. Florin Ţene etc.

Avem alături de noi, pentru mediatizare, peste 86 de ziare şi reviste, posturi de radio şi TV. din diaspora şi România, cu care ne aflăm în parteneriat media”.

Programul acestei lansări este organizat cu multă grijă. “Sejurul scriitorilor va fi între 31 august şi 1 septembrie. Pe dată de 30 august vor fi diverse lansări de carte, volume ale mai multor scriitori participanţi şi apoi se va face o vizită la Mănăstirea Roşia. Lansarea Antologiei, LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, va fi în 31 august, ora 11.00, iar  SERATA LITERARĂ, în seara de 31 august, urmată de momente muzicale, cu rapsozi, chitarişti, muzică populară, folk, expoziţii de picture, etc”.

În spatele acestui program stă multă muncă. Nu e uşor în zilele noastre să fii slujitorul limbii şi culturii noastre. Am mai participat la alte două manifestări de sărbătorire a limbii noastre organizate de doamna Ligya Diaconescu, una la mare, în staţiunea Jupiter (2014) şi alta la Râmnicu Vâlcea (2016). Fiecare a fost organizată cu multă trudă, dar cu dragoste şi pricepere şi de fiecare dată cu o largă participare a scriitorilor români din ţară sau din diaspora.

O astfel de muncă, făcută cu mult efort şi multă seriozitate, nu e susţinută și de cei care n-au avut interesul să-si construiască o fereastră prin care să vadă ce datorii au faţă de cultura neamului nostru. Munca aceasta este făcută prin voluntariat, încât te întrebi, ce îi face pe unii semeni, cum este şi doamna Ligya Diaconescu, adevărat reper în acest domeniu, să  dea o asemenea trântă? Răspunsul poate se găseşte în dramul de nebunie a celor însetaţi de frumos, cu prea plinul inimii gata să dăruiască. Eu înţeleg bine această formă de nebunie, fiindcă mi-am tipărit toate cărţile pe banii mei şi le-am făcut cadou. Mulţumirea se află pe alt tărâm, undeva într-o aura de mister, într-un miracol pe care nu-l poate înţelege decât cei care îl trăiesc. Asupra acestui fenomen merită să se aplece mai mulţi cercetători. Dar pentru cei care acum sunt aplecați asupra comorilor limbii noastre, slujind cu sfințenia cu care te apropii de altar, le doresc să fie binecuvântați pe măsură.

În această zi de sărbătoare aduc cinstire şi îmi exprim admiraţia şi preţuirea pentru limba noastră cea română și pentru  toţi slujitorii de ieri şi de astăzi ai ei.

SMARANDA CAZAN-LIVESCU  Atlanta, USA

 

Sunt onorata ca pot adresa citeva cuvinte participantilor si tuturor celor care au adus Ziua Limbii Romane aici, in acest acasa.

Va invit, stimati colegi, sa constientizam adevarul ca suntem un popor nobil. Acest fapt ar trebui recunoscut, rostit permanent si sustinut de catre noi toti: sintem un popor nobil prin nastere, prin misterele pamintului pe care calcam, si nu numai, dar mai ales prin LIMBA NOASTRA cea muzicala, atit de vindecatoare in vocale, despletindu-se in doine, cintece de leagan dar si de dragoste, Panteon al istoriei poporului nostru martir.

Fiecare din noi purtam o aureola de sfint, daruita noua de toti cei care nu au acceptat renuntarea la care au fost cu brutalitate impinsi in inchisori, la canalul Dunare-Marea Neagra, in scoli, in viata de toate zilele a Romaniei.

Memoriei lor sintem datori sa ducem mai departe tezaurul de bine in ciuda tsunamiului de incultura care incearca sa ne intunece existenta in viitor.

Pentru acest moment deosebit ca si pentru cele viitoare, multumesc adinc Ligyei DIACONESCU, romanca de mare calibru, journalista si poeta, dar si tuturor celor care asemeni, mai aproape sau mai departe, sustin continuitatea valorilor noastre. Gaudeamus igitur!

 

Prof. Smaranda CAZAN-LIVESCU

 

 

TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU   Ausburg, Germania

 

 

Un salut de la Doamna Apostrof

Un salut de pe meleaguri îndepărtate fizico-geografic, nu însă și de suflet, căci așa cum spunea la o lansare de carte, Ion Burnar, –  poetul maramureșan și nu maramureșean, cum mai nou îl fac domnii-tovarăși și  pe oșan, oșean, că te ia cu rău, – deci zicea poetul: „Doamna noastră din Germania, Teresia Bolchiș Tătaru, locuiește acolo, dar trăiește aici la noi și cu noi, acasă, la Baia Mare”  Absolut adevărat fără nici o formulă de stil. Deci suntem împreună, aici la Moneasa, în dumnezeiasca natură  a României, a Transilvaniei noastre, leagănul poporului și al națiunii române „raiul pe pământ”  tocmai de aceea s’au bătut după  Ardeal, Transilvania,  regi și împărați să și-o atribuie.

Arghezi, reintrat în drepturi,la comuniști,reîntors din Elveția, prin 1961, a declarat: „Dacă noi românii nu avem o istorie de catedrale, avem în schimb o istorie de oameni”! Unul din acești „oameni” este aici printre noi, un om de carcater, onorându-ne cu prezența’i modestă, plină de elan, dăruire și mai ales sinceritate, azi o  foarte „rara avis” , Doamna Ligya Diaconescu. Nu e ușor să fi mărinimos,  oferind tot și necerând nimic în schimb! Dar Doamna Ligya o face, odată, răspunzând harului divin pe care l-a primit, înmulțind talantul și doi, practicând educația creștină pe care desigur a primit-o în familie, conform căreia, după cum scrie la Faptele Apostolilor, (cap.20,verset 35) în Noul Testament, reproducând cuvintele Mântuitorului: „Mai mare fericire este să dai, decât să primești”!  Și Doamna Ligya dă din sufletul și munca sa, tuturor celor ce vor să primească, români și străini, din țară și din afară, le dă posibilitatea  să’și înmulțească talantul în cadrul binecuvântat al Limbii române, prin revista online Starpress, prin diferitele  antologii ce le publică, cele biligve ajungând la a a șaptea ediție și  întâlnirile ce le organizează, ca și cea de azi, la care participăm! Realizează în acest fel o unitate națională și prin aceasta o întărire, un fundament solid edificiului numit ROMÂNIA. Cu atât mai meritorie munca la acest fundament cu cât tovarășii-domni, de pe înaltele fotolii ce le ocupă, o ingnoră, atât propagandistic – foarte dureros de constatat această nepăsare în timp ce ei nu fac nimic(!) și în consecință se înțelege că  și financiar. Deosebit de important  este a fi bine cunoscut acest fundament, întâi nouă românilor, apoi străinilor  care din necunoaștere spun enormități nedrepte despre noi.

Luând în considerare și aceea că nu tot ce se publică este doar  aur și argint, totuși, Doamna Ligya se ferește de aprecieri și laude bombastice, „de gașcă” se ferește de mediocritate, ceea ce este deosebit de valoros în activitatea dânsei, ca și deosebit de dificil în activitatea „de triere” pe care desigur că se străduiește să o facă cât mai corect, obiectiv și în folosul Culturii românești, fapt pentru care o apreciem deosebit. Tocmai spre a ajuta și contibui la această subtilă, sensibilă și nobilă muncă,  obligația noastră,  a tuturor celor ce formăm „cercul” mecenei noastre să dăm cât mai mult aur și argint, platină și diamant, dacă se poate, ca și cea mai de calitate făină, ferindu-ne, întâi noi, de tărâțe. Doamne ajută!

Teresia Bolchiș Tătaru, Doamna Apostrof.

 

MELANIA RUSU CARAGIOIU  Montreal / Canada

 

 

Bună ziua  Onorată  Festivitate a ,,Limbii noastre cea română”, Onorați participanți, Excelență,

De pe plaiul canadian, unde paștem oile scrisului, într-un dulce limbaj românesc, îndrept către Dumneavoastră un salut călduros, fiind îndrituită de către : ,, Clubul de aur ”- Montreal; Cenaclul Epigramiștilor ,, Păstorel Teodoreani”- Montreal; ,, Cenaclul de istorie de pe lângă ,,Fundația Română- Canada; ,, Anneau poetique”- Montreal,  L’Association canadienne ,, Les Femmes du monde”, ,,Congresul Canadian Român”, membru fondator și onorific ing. Eugen-Enea Caraghiaur,  și din partea revistelor din țară ,, În bătaia peniței”- Caransebeș și ,,Helios”- Timișoara. unde am cinstea de a fi în colectivul de redacție.

Transmit urări de bine românești și Salutul tradițional de ,,Bine ați venit !” și Lucrări fructuoase la Festivitatea ,, Limbii Române”, 2017, Moneasa, Țara Moților.

Limba Română grăită cu patos, grăită în graiurile răspândite în Carpații noștri , specifică fiecărei creste, fiecărei vâlcele, adunând armonios  limba unitară. unică,  melodioasă, a neamului nostru.

Cine este aceea care urmează îndemnul vechilor cărturari români, vâlceni de a împânzi în glorie și fală   graiul nostru strămoșesc, mereu mai bogat, mereu mai vestit ? Spus,  în momentul de față este un organism , uriaș, o ploaie de reviste, o lume de scriitori,  irizațiile de stele din acel  STARPRESS, supus de o mână caldă de poet sensibil numit Ligya Diaconescu.

Publicațiile sale zboară peste ape, peste norii lumii ducând mesajul românesc în cele patru zări.

Un condei fin și discret, face să vibreze peste întinsurile literare slova rmânească tradusă în multe limbi ale popoarelor, sau în haina sa măistră cu ie românească.

Este pana măiastră plecată din colinele Vîlcene, din valea marilor căturari, fețe sacre vâlcene, dar de data aceasta o  ființă cu suflet serafic, mult îndrăgita poetă Ligya Diaconescu.

Versul ei puternic în fragilitatea sa dulce poetică, se răsfrînge  prin STARPRESS, sau direct din  mâna sa până  spre noi, fără barierele vremii , fără barierele electronice, fără patimile care ne opresc de a răspândi binele, culoarea vie , iubirea.

Pentru acestă poetă care în vreme de voioșie sau cumplită suferință, pentru care întâi de toate este dorul de slovă românescă, pe care  dorește mai mult decât sufletul ei -LIMBA ROMÂNĂ – să fie mereu triumfătoare.

Deci toți pe care i-am enumerat mai sus și mulți alții pe care mintea mea nu poate să-i cuprindă, sau care îîncă nu m-au mandatat, ridic întâiul toast pentru IUBITA NOASTRĂ LYGYA DIACONESCU și pentru firul de viitor al Familiei, Doctor ANDRADA  DIACONESCU ! La Mulți ani Iubitele nostre amfitrioane, cu inimi line de armonie și generozitate, spre încântarea tuturor prin realizările Domniilor voastre !!!

Să le iubim , să le ascultăm cântul inimii, să le urmăm  chiar dacă drumul uneori este prăpăstios, fiiindcă prin  fluxul puterii divine, cânturile lor ne vor aduce pacea, faima, risipirea norilor de pe frunțile noastre.

Cred că m-aș putea, prin acest mesaj, prezenta în fața Domniilor voastre, Mult Onaorată Asistență, mulțumindu-vă pentru tot  ce realizați pentru creșterea Slovei și Limbii Române, aducându-vă drept omagiu versurile, și din inimă spuse, de George Coșbuc în poezia ,,Sus inima” Citez:

Avem o țară mândră,

…………………………

O lege-avem străbună,

Prin veacuri de furtună,

Ea n-a putut s-apună

Strivită de păgâni !

Ne-a fot Cel Sfânt tărie

Și-n veci o să ne fie:

,,Sus inima români !”

 

Îmi este nespus de greu ca să nu mă pot împărtăși măcar din firimiturile Prănzului bogat de cultură care se desfășoară  din plinătatea spirituală a sufletului Dumneavoastră, dar, aștept cu nerăbdare ceeace vor relata iubitele condeie după realizarea acestui încă un Festival de istorie actuală literară.

Cu deosebită stimă și urări Limbii române : ,, Vivat, crescat, floreat !”

                            Melania Rusu Caragioiu,              

                                Canada și România

 

GALINA MARTEA   Amsterdam, Olanda

Mesaj de felicitare cu prilejul lansării Antologiei „Limba noastră cea română”, Starpress 2017, coordonator Ligya Diaconescu

Onorată asistență, Stimată și Distinsă Doamnă Ligya Diaconescu, bună ziua și bine v-am găsit!

Mai întâi de toate, aș dori să vă felicit cu evenimentul de astăzi, eveniment însoțit de o acțiune nobilă ce este lansată în scopul de a promova valorile culturale ale neamului românesc. Aceasta, cu certitudine, este o contributie enormă în dezvoltarea tuturor componentelor ce sunt corelate cu valorile spirituale și intelectuale. Astfel, produsul distins al culturii române este completat și îmbogățit în nenumărate rânduri de identitatea acelor valori care, la rândul lor, exprimă sens, influență, importanță. Este firesc, toate acestea se obțin din acțiunile întreprinse de identitatea acelor personalități care își depun integru capacitatea intelectuală și, respectiv, efortul maxim necesar în fructificarea celor mai frumoase însușiri umane. Cred, aici ar fi cazul de făcut referință la personalitatea Doamnei Ligya Diaconescu (scriitor, poet, publicist, jurnalist, economist), omul care își dedică întreaga existență întru valorificarea patrimoniului cultural românesc. De această dată, Domnia Sa ne bucură și ne onorează cu Antologia „Limba noastră cea română”, Starpress 2017, Editura Olimpias, România, lucrarea în cauză fiind de o importanță enormă pentru literatura și cultura română. În acest context, ar urma să transmitem mulțumirile de rigoare scriitorilor/autorilor de poezie și proză prezenți în această antologie și, nu în ultimul rând, doamnei Ligya Diaconescu pentru coordonarea, îngrijirea și editarea acestui volum de carte. Totodată, ar fi momentul potrivit să-i mulțumim Doamnei Ligya Diaconescu pentru întreaga sa activitate literară pe care o realizează în promovarea și dezvoltarea culturii naționale românești. Respectivele afirmații  se referă, în primul rând, la publicarea unui șir de lucrări literare, printre ele fiind de o valoare aparte Antologiile de proză și poezie („Antologia Scriitorilor Români Contemporani din întreaga lume”, ediții bilingve în limbile engleză/franceză/italiană/germană/spaniolă/greacă/rusă – 8 volume publicate; „Antologia Limba noastră cea română” – 4 volume; „Antologia La Taifas cu iubirea” – 2 volume; „Antologia Iarna Scriitorilor”; „Antologia Dor Românesc”; „Antologia Românii sunt deştepti, elevați şi talentaţi” – 3 volume; etc.), iar autorii acestora fiind renumiți scriitori ai neamului românesc din întreaga lume. În afară de aceasta, aș dori să menționez că Ligya Diaconescu este autoare a mai multor cărți cu poezii, proză, povestiri pentru copii,  nemijlocit, organizatoarea a nenumăratelor concursuri literare internaționale, întruniri literare, lansări de carte, etc. De asemenea, îi mulțumim enorm pentru colaborarea pe care ne-o oferă prin intermediul revistei internaționale STARPRESS (director general și editor Ligya Diaconescu), revistă respectabilă ce este mereu deschisă pentru toți scriitorii și toți oamenii de bună credință, personalități ce sunt iubitori de frumos și creația literară autentică.

Deci, cu o stimă deosebită față de valorile estetice, față de valorile culturale, lansarea Antologiei „Limba noastră cea română” este o sarbătoare enormă astăzi, deoarece aceasta este promovată de ziua Limbii Române, eveniment cultural nespus de prețios pentru neamul românesc. Evenimentul de astazi, cu certitudine, este un prilej pentru noi discutii, schimb de opinii, cooperare în a valorifica cât mai bine sistemul cultural-literar național. Numai astfel, reușim să punem în mișcare și să dăm viață dorințelor și succeselor noastre. Însă toate acestea le realizăm doar prin intermediul comunicării dintre oameni. Datorită comunicării, schimbului de opinii avem posibilitatea de a ne cunoaște mai bine prin procesele ce formează totalitatea valorilor spirituale, create continuu de omenire.  Prin totalitatea acestor valori culturale ne regăsim și noi astăzi aici, motivul fiind apariția Antologiei „Limba noastră cea română”, iar contribuția majoră la derularea evenimentului de astăzi, desigur, revine iarăși doamnei Ligya Diaconescu.

În încheiere, aș dori să vă mulțumesc mult pentru faptul că mi-ați oferit astăzi ocazia de a fi prezentă printre voi, Stimaț Public, nemijlocit, pentru faptul că am avut ocazia sa-mi expun gândul și părerea despre tot ceea ce este demn de prețuire în această lume. De asemenea, mă bucur mult pentru voi, toți cei prezenți aici, și vă doresc din toată inima o zi cât mai frumoasa în continuare pentru a derula cu succes toate obiective preconizate.

Stimată asistență, dragi prieteni de condei, Stimată Doamnă Ligya Diaconescu, încă o dată mulțumirile mele și, respectiv, felicitări și sincere urări de bine vă doresc. Iar tuturor românilor de pretutindeni le doresc realizarea dorințelor pentru o viață cât mai frumoasă și plină de bunăstare, și, nu în ultimul rând, să trăiți cu sentimentul de mândrie că faceți parte din națiunea română.

Vă multumesc mult. Cu aleasă considerație                

                                                                                   Galina Martea,

                                                                                   dr., acad., scriitoare

 

ELENA BULDUM  Barcelona, Spania

 

Ca să-l parafrazez pe Nichita Stănescu ” Limba română este patria mea”, oriunde m-aș afla pe acest pământ. Cu toate că locuiesc departe de țara mea, nu o voi uita niciodată, ea m-a născut să văd frumusețea acestor locuri și lucruri. Pentru mine este sărbătoare să pot vorbi în limba mea, să o pronunț corect, să o pot scrie corect. Ea este comora sufletului meu indiferent în câte limbi m-aș pronunța. Limba mea este născută din străbuni, este semnul urmașilor mei a neamului meu din istorii milenare.

Este sâmburele regatului dacic pe care s-a așezat vatra continuității noastre ca popor.   Întreaga noastră limbă formată din cuvinte mari sau mici, indiferent de mărimea lor, prin cântec dulce și duios, este ființa a ceea ce o numin noi astăzi” limba română”.     Creșterea limbii române trebuie făcută pretutindeni, prin unitate, apărarea valorilor culturale cu orice preț. Trebuie folosite toate mijloacele limbii române pentru formarea intelectuală și morală  a acestei noi generații. Pentru a-și putea scrie în graiul matern, toate bucuriile, toate tristețile, toate dorințele, toate visele și speranțele și de ce nu și înfrângerile. Este unica suflare care ne-a mai rămas, prin care trebuie să contopim sufletul acestui popor. Din respect pentru moșii și strămoșii mei  să o cultivăm cu sfințenie și dăruire și să o prețuim din tot sufletul.

De aceea toate proiectele mele culturale împreună cu Asociația Culturală ” Casa Rumana” din Catalonia, Spania, sunt dedicate limbii române, pentru păstrarea tezaurului poporului nostru. Iată, unul din motivele de care mă atașez de proiectele de carte, sub deviza”Limba noastră cea română”, sau ”Cu patria în suflet”, ca să folosesc niște titluri, sunt proiecte de carte care mă bucură nespus prin participarea la ele. Așa a început și colaborarea mea cu d-na scriitoare Ligya Diaconescu și Revista Internaţională STARPRESS (româno-canado – americană). Într-un discurs pe care l-am citit nu demult  într-o revistă,  se vorbea foarte  frumos despre d-na Ligya Diaconescu cum că ar fi,” Doamna limbii române”, pentru proiectele dedicate limbii române, urcând limba română pe culmile cele mai înalte. Face cinste tuturor generațiilor, care și-au dat viața pentru a conserva și păstra valorilor acestui popor. Prin aceste proiecte de carte susține unitatea acestui neam atât de încercat și la restriște. Pentru că promovează valorile și poezia și face cinste patriei noastre în care ne-am născut, eu, aș alege-o Amabasadorul limbii române pe întreg mapamondul.Acești oameni ai cetății ne înnobilează zestrea poporului român.  Nu există nimic mai de preț pe acest pământ decât graiul matern.

Pentru tot ceea ce realizează îi doresc de acum încolo cât mai frumoase realizări la acest nivel și multă putere, sănătate și mult succes!

-Haideți, împreună, să spuneam copiilor noștri că este cea mai frumoasă și melodioasă limbă pe pământ!

Elena Buldum / Barcelona,  poet, publicist, traducător

 

LIGYA DIACONESCU

saltmin.com/2015/09/07/lansarea-antologiei-limba-noastra-cea-romana-starpress-2015/

http://www.clipa.com/a11330-ZIUA-LIMBII-ROM194-NE-2014-SARBATORITA-LA-MALUL-MARII.aspx

 

Advertisements

E timpul să închizi întunericul și să deschizi ochii…

Nu se mai aud sunete, nu se mai văd lumini duhovnicești
Chiar dacă ferestrele sufletului tău sunt astupate doar cu cer
Albastru, pur și simplu. Îți închipui că ai un interlocutor rupt de
Propria sa trompetă a lui Eustache. Când sufletul se acrește, auzul
Nu mai are sens invers, nu te mai auzi decât pe tine, mutul cu
Veleități de surd. Ne tot amăgim împreună că omenirea ar fi
Alcătuită din șapte miliarde de cifre umane. În realitate, lumea e
Mică de tot, atât de mică încât, la o adică, ar încăpea în galeriile
Unui singur mușuroi de furnici. Sau în casa de bani a unui
Contabil al sufletelor vândute. Liniștea e cea mai puternică
Grupă sangvină a raiului, a împăcării cu soarta, a clipei când
Tu, un biet biped model XXII, donezi globule roșii unor îngeri
Bolnavi, omenoși, adică. Asta e viața, la fel de sofisticată ca
Și reversul acesteia. Se numără de la zero la zece și invers. La
Ambele capete infinitul arată ca și cum ai falsifica un tablou de
Picasso, înainte ca acesta să-l picteze. Nu te amăgi cu lucruri
Concrete. Nici măcar moartea nu e concretă. Și nici concretul
Nu e mort. E timpul să închizi întunericul și să deschizi ochii.
Nimeni nu pierde ceva ce nu-i aparține, nici măcar timpul care
Nu are nicio treabă cu secundele noastre pline cu de fel de fel de
Mofturi și pofte de specie pe cale de consecință inevitabilă,
E timpul să închizi întunericul și să deschizii ochii…

Marin Ifrim

Comunicat de presă – ICR Istanbul

Eveniment editorial inedit: lansarea primului volum de poezie scris în limba turcă de un autor român contemporan, Nevzat Yusuf Sarigöl și a primului volum de poezie românească tradusă în limba turcă de către autorul însuși, Marian Ilie. Institutul Cultural Român ‘Dimitrie Cantemir’ de la Istanbul va găzdui sâmbătă, 16 septembrie, începând cu ora 16:00 o dublă lansare de carte: volumul de poezii Turna Yeri (Locul berzei) de Nevzat Yusuf Sarigöl publicat în limba turcă de editura USAR în luna iunie 2017 și volumul Dalgalarin Hüznü (Tristeți pontice) de Marian Ilie, publicat tot de editura USAR în iunie 2017. Evenimentul va fi onorat de prezența poetului Marian Ilie, de reprezentantul editurii USAR, Hasan Örnek, și de patru poeți turci: Osman Bozkurt, Afșar Timucin, Ayten Mutlu și Ahmet Özer. Este un proiect de mare debut pentru ICR Istanbul deoarece urmărește lansarea primului volum de poezie scris în limba turcă de un autor român contemporan care locuiește în România (Nevzat Yusuf Sarigöl) și a primului volum de poezie românească tradusă în limba turcă de către autorul însuși (Marian Ilie), ambele publicate anul acesta de una dintre cele mai cunoscute edituri de profil din Istanbul. Lansarea acestor volume direct în limba turcă este o foarte bună ocazie pentru a stimula interesul publicului turc pentru autori români care scriu atât în limba română, cât și în limba turcă, dar și pentru a promova o imagine pozitivă a relațiilor culturale dintre cele două țări și a importanței acordate de către ambele state în dezvoltarea acestei cooperări.

Nevzat Yusuf Sarigöl este și membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Turcia, iar volumul de poezii Turna Yeri a fost scris direct în limba turcă. Prin folosirea unui limbaj preponderent mistic anatolian în versurile sale, poetul depășește granițele literaturii reușind să reprezinte un exemplu viu al interacțiunii dintre culturi.

Volumul Dalgalarin Hüznü (Tristeți pontice) de Marian Ilie a fost publicat anul acesta de editura Betta din București, în ediție bilingvă.Poetul român Marian Ilie și-a tradus el însuși în limba turcă poemele într-un excepțional stil literar, care l-a convins pe Hasan Ornek, directorul editurii USAR din Turcia să publice volumul. ‘Autorul poemelor din cartea de față și traducătorul sunt una și aceeași persoană. Nu am cunoștință ca pâna acum să mai fi existat în Turcia un caz similar. Cartea aceasta, pentru care nici măcar nu s-a pretins dreptul de autor, este poate prima operă oferită cititorilor din Turcia de către autor în varianta turcă în ideea întăririi legăturilor dintre literaturile celor două popoare prietene’. — poetul turc, Osman Bozkurt. Poet și etnograf român de origine turco-tătară Nevzat Yusuf Sarigöl s-a născut în 1936, în comuna Albești, județul Constanța. A urmat cursurile Facultății de Filologie, București absolvind Secția de limbă tătară. A fost cadru didactic la Secția de limbă și literatură turcă a actualului Departament de Limbi și Literaturi Orientale ale Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, vreme de mai bine de patru decenii. A participat la numeroase manifestări științifice naționale și internaționale, în special în domeniul turcologiei; a publicat cărți, articole și studii pe teme de lingvistică, literatură și critică literară, etnografie și folclor, precum și în alte domenii conexe. A fost redactor la revistele Karadeniz și Renkler, apărute sub egida comunităților turcă și tătară din România. În perioada 1991-1995 a fost lector de limba română la Facultatea de Filologie, Istorie și Geografie a Universității din Ankara (Turcia). Dintre cărțile apărute sub semnătura sa, în calitate de autor sau traducător, amintim: Lirică turcă contemporană (în colaborare cu Nicolae Ioana și Agiemin Baubec), București, Editura Albatros, 1974; Poezia turcă de la începuturi până azi, București, Editura Minerva, 1979; Nasrattin Hocaga Dair Masallar/ Povești despre Nastratin Hogea, București, Editura Kriterion, 1983; Poezia populară turcă, București, Tipografia Universității din București, 1986; Ghid de conversație româno-turc, Iași, Editura Polirom, 2001; Ghid de conversație turco-român, Iași, Editura Polirom, 2005; Fuzulî, Gazeller / Gazeluri (selecție și prefață: Nevzat Yusuf Sarigöl, traducere și note: Nermin Yusuf, Selma Yusuf, cuvânt înainte: Eldar Hasanov), București, Editura Kriterion, 2005; Dede Korkut: Povestiri (traducere, adaptare, notă asupra ediției și glosar de Nermin Yusuf și Nevzat Yusuf Sarigöl, cuvânt înainte de Nevzat Yusuf Sarigöl, postfață de șamil Cemșidov), București, Paideia, 2002; Cele mai frumoase basme turcești (selecție, traducere din limba turcă și note de Nermin Yusuf și Nevzat Yusuf Sarigöl), Iași, Editura Polirom, 2011.

La acestea se adaugă două volume de proză originală, în limbile turcă și tătară (Tabanima Gömelek Caktim, București, Editura Kriterion, 1995, și Kelebeklerimin Öldügü Gün, București, Editura Kriterion, 1999), precum și numeroase poezii în limbile tătară, turcă și română, publicate în diverse periodice din țară și străinătate. Marian Ilie s-a născut în anul 1950 în satul Gulianca din județul Brăila. A absolvit Secția Turcologie a Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București. A fost încadrat în rândul Forțelor Armate ale României și a îndeplinit diferite funcții pe linie de diplomație militară. Cea mai mare parte din cariera sa s-a derulat în Secția Legături Militare Externe și ca atașat al apărării în cadrul Ambasadei României la Ankara. La vârsta de 48 de ani s-a pensionat. Ulterior a desfășurat activități de consultanță pe lângă diferite firme și în Ministerul Economiei. În ultimii zece ani a lucrat în tursim, ca ghid. Marian Ilie, care a început să scrie poezie încă din anii de studenție, s-a arătat interesat îndeaproape și de poezia turcă. În anul 2012, la un festival internațional de poezie organizat în România a fost răsplătit cu un premiu pentru traducerile de poezie din Fazil Hüsnü Daglarca, poet turc asupra căruia s-a aplecat încă din anii de studenție. Primele poezii i-au fost publicate în anul 1972 în revista literară Amfiteatru. Volume publicate: Dreaptă dragostea mea Mellactonia (poezie, 2007), A doua Scrisoarea III (poezie, 2010), Cântece din Prepeleac (poezie, 2011), Lampa mea cu gânduri mov (poezie, 2012), Cuvintele, ah, cuvintele!!!… (poezie, 2015). — transmite ICR Istanbul. Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir-Istanbul https://www.agerpres.ro/comuni cate/2017/08/22/comunicat-de- presa-icr-istanbul-09-42-34

REGULAMENT Concursul de creație Literară(proză scurtă)„Nicolae Velea”, organizat de revista Arena literară și Asociația Difuzorilor și Editorilor-Patronat al Cărții. Ediția I/2017

Concursul de proză scurtă „Nicolae Velea”, ediția 2017, va avea loc în perioada 15 august-15 octombrie și se va  finaliza cu ceremonia de acordare a premiilor și de lansare a ANTOLOGIEI (cu textele trimise la concurs), în cadrul Târgului Internațional de carte „Gaudeamus…”(finalul lunii noiembrie).

Pentru Concursul de proză scurtă, ediția 2017 și pentru edițiile următoare:                 1. Pot participa scriitori de limbă română, membrii sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor din România sau ai altor uniuni, asociații, societăți, ligi ș.a.,  de creație,  indiferent de vârstă și de țara de rezidență:                                                                                                    2. Textele vor fi scrise în document word, paginare A4, font TNR de 12, spațiere la 1,15, vor avea cel mult 4 pg. (3000 de semne) și vor fi trimise prin e-mail pe adresa arenaliterara@yahoo.com, până la data de 15 octombrie 2017.                                                                                                          3. Într-un attach(1) separat autorul va trimite un scurt CV și o fotografie bust (obligatoriu pentru cei care doresc ca textele să le apară în antologie) și    într-un alt attach(2) datele de contact (numele și prenumele, adresa de domiciliu și numărul de telefon la care poate fi contactat. In acest attach se va preciza opțiunea  de a achiziționa antologia.)

  1. Jurizarea se face între 15 octombrie – 1 noiembrie de un juriu format din scriitori de prestigiu, condus de criticul Aureliu Goci, redactorul șef al revistei. 5. Rezultatele vor fi anunțate în „Arena literară” nr.7, în alte publicații de profil și pe site-ul editurii Betta:http://editurabetta.webs.com                                                                          5.- Pemiile (Premiul I, II, III și trei mențiuni) constau în bani, diplome, câte un exemplar din ANTOLOGIE, cărţi cu autograf din partea membrilor juriului și Editurii Betta, publicarea textelor premiate în revista „Arena literară”

6.- Pentru autorii care doresc să achiziționeze ANTOLOGIA, precizăm că prețul la două ex. va fi de 70 lei(inclusiv cheltuielile de transport), urmând ca după ce se primesc opțiunile pentru cumpărare(prin attach-ul cu datele de contact), să se comunice autorilor modalitatea de plată.

Arena Literară                                          A.D.E.-P.C.

Director,                                                Președinte,                          

                    N.Roșu                                               Lucia Ovezea

Luceafărul, Seria nouă

http://www.luceafarul.net/luceafarul-din-seria-noua-nr-2102-iunie-2017-oglinda-de-onoare-marin-ifrim

NOSTALGIILE DOAMNEI LIMBII ROMÂNE

– recenzie –  

 

 

  

Nu ascund faptul că autoarea mi-e prietenă, deci s-ar putea să fiu subiectiv. O cunosc doar de câţiva ani, dar parcă o cunosc de câteva veşnicii. Ştiu bine că are credinţă în Dumnezeu, dar ignoră supersiţiile. Că îşi iubeşte ţara şi stă departe de trădătorii ei. Că îşi ajută semenii care au nevoie de ajutor, dar nu încurajează lenea. Că trăieşte intens pentru Cultura naţională dar moare puţin ori de câte ori cele şapte arte sunt batjocorite şi de fiecare dată când Limba română este blasfemiată. Că învie ori de câte ori dă peste un autor de literatură talentat, dar nu o impresionează talentul lipsit de onestitate.  

Cea mai recentă carte a Domniei sale nu este dedicată cuiva în mod explicit, dar laitmotivul principal este, în mod evident, partenerul de viaţă, Traian, chemat nu demult în Biserica triumfătoare. De aceea ultima copertă este zugrăvită în culoarea doliului şi are inscripţionată pe acest fundal o poezie din care extrag următoarele versuri: „Eram trecuţi de prima tinereţe,/ Încă frumoşi, îmbălsămaţi în dor/ Şi-nlănţuiţi de vreme prin iubire,/ Nespusă dar simţită până-n zori”.  

Ultimul vers al cărţii şi primul, alăturate: „Iubindu-ne profund, ca doi nebuni/ Limba noastră cea română”.  

Între aceste două extremităţi lirice curg, cu o simplitate a la Grigore Vieru şi cu un rafinament a la Ioan Alexandru, reverberaţii teologice, filosofice, psihologice, patriotice. Bunăoară, patriotismul poetesei e atât de personal, încât nu-i accesibil decât celor ce poartă o patrie în inima lor. Exempli gratia: „Limba noastră românească/ A pictat şi Bărăganul/ Prin culori de oameni harnici/ Care şi-au cântat aleanul” (Limba noastră cea română). Psihologia sa e atât de paseistă, încât nu o pot pătrunde decât vizionarii. Exempli gratia: „Columna românismului mi-e vatră /Un Decebal, Traian, război şi pace /Un suflet zămislit de la Zamolxe /Şi şlefuit de mii de ani încoace” (Columna românismului). Filosofia sa e atât de profundă, încât n-o pot înţelege decât copiii. Exempli gratia: „M-ai întrebat odată dacă mai poţi cânta/ În camera aceea cu flori de câmp în glastre/ În care orice clipă prea repede trecea/ Dovada necesară a repetării noastre” (M-ai întrebat). Teologia sa e atât de ezoterică, încât n-o pot pricepe decât oamenii simpli. Exempli gratia: „Sărutul câmpului, blând, cântă/ Cald, prin istorii, amintirea/ Şi-mbălsămaţi cu vinul roşu/ Prin pâine sărutăm iubirea.” (Pâinea vieţii).  

Titlurile unor poezii îndeamnă ele însele la meditaţie, ducându-te până acolo încât nici nu mai ştii care e poezia şi care e titlul. Când îţi revii, simţi cum unele (titluri) zguduie, altele mângâie: Dor de…pâine; Îngeri cu aripi arse; Marele dor de tata; A plâns în mine Dumnezeu. Sau poate fiecare şi zguduie, şi mângâie…? Când îţi revii mai simţi cum unele (poezii) rănesc, altele vindecă: „…cu sânge clocotind”, „prin cald fior”, „negre primăveri”, „sărutul câmpului blând”. Sau poate fiecare şi răneşte, şi vindecă…?  

Vers după vers, strofă după strofă, poezie după poezie, omului contemplativ autoarea îi redescoperă cu harul cuvântului artistic detalii ale existenţei atât de ignorate de omul postmodern, stresat şi superficial: marame, măslini, porumbei, ţest, fân, licurici, riduri, rouă, sănii, petale, armăsari, faleze, raze… Prin poezia Nostalgiilor defilează, de la un capăt la altul, mame, taţi, bunici, soţi, soţii, copii, nepoţi, călugări, mateloţi, duhovnici, generaţii…  

Recunoştinţa e o floare rară, poate mai rară decât floarea de colţ, chiar printre artişti. Am regăsit-o cu bucurie în paginile cărţii: „Mi-ai pus stilou-n mână, dimineaţa/ Am scris povestea fericirii vii/ Şi-mi desenai pe gânduri împlinirea./ Acum te-aştept prin toamnă şi nu vii.” (Marele dor de tata).  

Prefaţa poartă semnătura preşedintelui naţional al Ligii Scriitorilor din România, dl. Al. Florin Ţene, care o caracterizează pe autoare ca fiind „poetă a dealurilor subcarpatice”, „emotivă, „academică în versificaţie”, „bună cunoscătoare a versului clasic”.  

Coperta întâi ne dezvăluie, pe fondul unei picturi în culori calde a poetei, scrise cu caractere de culoarea Învierii, anul apariţiei cărţii şi editura „vinovată”: 2016 – Olimpias Galaţi, titlul: Nostalgii, şi, bineînţeles, numele autoarei: Ligya Diaconescu.  

Pe 14 iulie poeta împlineşte o frumoasă vârstă. La mulţi ani, Ligya! Fie-ţi nostalgiile sublimate în bucurii!

 

 FLORIN T. ROMAN

REGULAMENTUL CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ „VASILE VOICULESCU”

Centrul Cultural                                Direcția Județeană               Centrul Județean                  „Alexandru Marghiloman”            pentru Cultură                       de Cultură și Artă al Municipiului Buzău                               Buzău                                        Buzău 

 

REGULAMENTUL

CONCURSULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ „VASILE VOICULESCU”

-Ediția a XXVIII-a – 2017-

Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” Buzău, Direcția Județeană pentru Cultură, Primăria comunei Pârscov și Centrul Județean de Cultură și Artă Buzău, organizează în colaborare cu Biblioteca Județeană și Muzeul Județean Buzău cea de-a XXVIIIa ediție a Concursului Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu”.

Concursul este organizat cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, al Consiliului Județean și al Primăriei municipiului Buzău.

La desfășurarea concursului și a manifestărilor care vor preceda festivitatea de premiere – prin care organizatorii își propun să evidențieze viața și importanta operă literară a marelui scriitor de origine buzoiană – pot contribui societăți comerciale și persoane fizice din județ și din afara acestuia.

Concursul de anul acesta se va organiza pentru două categorii de creatori:

I – ELEVI

II – AUTORI DE VOLUME DE POEZIE, PROZĂ ȘI PUBLICISTICĂ, APĂRUTE ÎN PERIOADA 1 SEPTEMBRIE 2016 – 1 SEPTEMBRIE 2017.

I. CONCURSUL PENTRU ELEVI

Se va desfășura pe bază de manuscrise. Vor fi avute în vedere lucrări/creații de poezie și proză scurtă ale următoarelor categorii de elevi:

a) clasele V – VIII – de la școlile gimnaziale din comuna Pârscov, județul Buzău;

b) claseleIX – XII – de la toate liceele din România.

Creațiile literare ale elevilor vor fi jurizate și premiate separat, pentru fiecare categorie de elevi în parte. Pentru a participa la concurs, tinerii creatori de literatură trebuie să trimită pe adresa menționată de organizatori: 10 (zece) creații în versuri sau 3 (trei) lucrări de proză scurtă multiplicate (fiecare titlu) în 4 (patru) exemplare.

Acestea nu vor fi semnate de autori, ci vor avea menționat pe ele un motto ales de autor, care se va regăsi și pe plicul mic în care va fi introdusă o notă scurtă unde vor fi evidențiate datele personale ale concurentului: nume și prenume, data nașterii, palmares literar, adresa și telefonul de contact, școala unde învață și clasa în care se află.

Lucrările, împreună cu plicul conținând datele autorului, vor fi introduse într-un plic mare, pe care se va menționa adresa destinatarului: CENTRUL CULTURAL „ALEXANDRU MARGHILOMAN” BUZĂU, str. Plantelor, nr. 8 B – Pentru Concursul Național „Vasile Voiculescu” – categoria ELEVI.

PREMIILE

a) Premiul „ACASĂ LA VASILE VOICULESCU” pentru poezie– 500 lei – acordat de publicistul CRISTINEL POPA

·         Premiul „ACASĂ LA VASILE VOICULESCU” pentru proză – 500 lei – PRIMĂRIA COMUNEI PÂRSCOV

b) Premiul „VASILE VOICULESCU” pentru poezie – 500 lei – publicistul CRISTINEL POPA

·         Premiul „VASILE VOICULESCU” – pentru proză – 500 lei – Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman”

II. CONCURSUL PENTRU VOLUME DE POEZIE, PROZĂ ȘI PUBLICISTICĂ

La această secțiune se pot înscrie cetățeni români care locuiesc în țară sau în afara acesteia – membri sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor din România, indiferent de vârstă, sex, pregătire profesională etc., care îndeplinesc cerințele prezentului regulament.

Lucrările, publicate în limba română, vor fi trimise prin poștă, pe adresa menționată la concursul pentru elevi, cu precizarea „Pentru Concursul Național de Creație Literară „Vasile Voiculescu” – volume. În colet, alături de lucrări se va introduce o notă cu datele autorului (palmaresul acestuia, domiciliul și telefonul la care poate fi contactat, data apariției volumului).

Fiecare autor va trimite organizatorilor 3 (trei) exemplare din volumul cu care dorește să participe la concurs. Nu se admit mai multe titluri, fiecare creator putând să înscrie în concurs o singură lucrare, indiferent de secțiune.

La concurs nu pot participa autori care au volume premiate la edițiile anterioare ale manifestării. Lucrările trimise la concurs nu se returnează autorilor, după jurizare acestea fiind donate bibliotecilor publice din județ.

PREMIILE CONCURSULUI DE VOLUME

MARELE PREMIU 1500 LEI, acordat de Consiliul Județean Buzău.

Trei premii naționale „Vasile Voiculescu” în valoare de câte 1000 lei fiecare, acordate de:

·         Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” – Secțiunea POEZIE

·         Biblioteca Județeană Buzău – Secțiunea PROZĂ

·         Publicistul CRISTINEL POPA – Secțiunea PUBLICISTICĂ

*

·         PREMIUL SPECIAL al Primăriei Pârscov, în valoare de 1000 lei

·     PREMIUL SPECIAL – oferit de familia Băciucu, în memoria omului de cultură Lazăr Băciucu, celui mai tânăr autor de volume din județul Buzău participant la concurs, în valoare de 700 lei

·         PREMIUL SPECIAL – pentru poezie religioasă, oferit de Fundația „Mitropolit Irineu Mihălcescu”, în valoare de 500 lei

·         PREMIUL SPECIAL oferit de Asociația Culturală „Renașterea Buzoiană”, în valoare de 500 lei.

JURIUL CONCURSULUI

Juriul va fi alcătuit din 5 persoane – membri ai Uniunii Scriitorilor din România și din reprezentanți ai instituțiilor organizatoare.

Deciziile juriului nu pot fi contestate.

La evaluarea volumelor juriul va avea în principal în vedere elemente privind: tematica și originalitatea creațiilor literare, acuratețea exprimării, decența limbajului, designul lucrărilor.

Juriul poate decide să nu acorde unele premii sau să acorde, cu consultarea organizatorilor, premii speciale.

PREMIEREA LAUREAȚILOR

Se va face în prima jumătate a lunii octombrie 2017, în cadrul unor manifestări organizate la Casa memorială „Vasile Voiculescu” din comuna Pârscov, județul Buzău.

Pentru a putea participa la festivitatea de premiere, câștigătorii vor fi anunțați în timp util.

PRIMIREA LUCRĂRILOR

·         Pentru concursul dedicat elevilor lucrările se pot trimite până la 20 septembrie 2017(data poștei)

·         Pentru concursul pe bază de volume – 10 septembrie 2017 (data poștei)

 

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Se pot obține la următoarele telefoane:

·         0238 721559 – Centrul Cultural „Alexandru Marghiloman” Buzău;

·         0238 723050 – Direcția pentru Cultură Buzău;

·         0238 721509 – Biblioteca Județeană Buzău.

Persoane de contact: IONEL STĂNUȚĂ – telefon 0728 913853

OANA PARAIPAN – telefon 075 8847916

Centrul Cultural                            Direcția Județeană                       Centrul Județean

      „Alexandru Marghiloman”               pentru Cultură Buzău             de Cultură și Artă Buzău

al Municipiului Buzău                                Director                                         Director

Director General Manager,                Constantin Cățoi                                Ion Oancea

Elena Isbășoiu