Skip to content

Scriitorii sunt securişti sau securiştii sunt scriitori? Scriitorul Marin Ifrim, verificat la dosar de un fost subofiţer la Securitate

June 20, 2014

 Preluare de pe http://www.opiniabuzoiana.ro

Că lumea culturală reunește cele mai mari orgolii nu mai surprinde pe nimeni, fiind de notorietate în istoria universală confruntări între diverși oameni de artă, însă

amestecul între culturăși Securitate pare a fi un blestem neaoș, care continuă să urmărească România la peste 20 de ani de la căderea regimului comunist. Desecretizarea dosarelor Securității au dovedit nu demult că Ion Besoiu îl turna pe Ion Caramitru, că ziaristul Emil Hurezeanu era turnat de către scriitorul Ioan Groșan sau că scriitorul Nicolae Breban a fost colaborator al Securității.

Și pentru că nici Buzăul nu putea face excepție de la regulă, hop și la noi povești despre scriitori care ar fi dat cu subsemnatul! Vrând parcă să amintească că Buzăul păstrează ceva din parfumul scrierilor lui Nenea Iancu, de pe vremea când Caragiale avea berărie aici, povestea pare numai bună de preluat de emisiunea D’ale lu’ Mitică; și asta pentru că dacă nu ar fi de râs, ar fi de plâns.

Mai exact, este vorba despre o asociație culturală din Buzău ai căror reprezentanți au considerat că este de datoria lor să solicite un răspuns din partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) privind legăturile unui cunoscut publicist buzoian, membru al Uniunii Scriitorilor, cu Securitatea. Asociația se numește Ra-Li­bris, iar publicistul verificat este Marin Ifrim. Și întrucât chelul-și pune mâna în cap, Asociația Ra-Libris este condusă de un fost angajat al Securității, care cochetează cu literatura, care se jură însă că nu a vrut să îl verifice pe Marin Ifrim, dar l-ar fi obligat membrii consiliului director al acestui ONG.

„M-am trezit acasă cu o înștiințare  de la CNSAS prin care eram anunțat că nu am colaborat cu Securitatea, ca și cum eu nu știam. Uitându-mă mai atent, în respectivul document se preciza că cererea a venit din partea Asociației Literare Ra-Libris. Atunci am înțeles. În urmă cu câțiva ani, apăruse pe Internet chiar o legitimație a mea de colaborator…”, povestește Marin Ifrim.

Culmea tupeului: „Ne întărește ideea că ciripea la un coniac”

De partea cealaltă, președintele Ra-Libris, Marian Rădulescu, se apărăși consideră, culmea! că răspunsul CNSAS nu face decât să dovedească micile turnătorii ale publicistului buzoian.

„Un an și ceva Marin Ifrim a semnat articole jignitoare despre mine în Jurnalul de Vrancea. Eu nu i-am dat nicio replică. În adunarea generală, din aprilie, a asociației Ra-Libris, s-a vorbit despre faptul că acele articole afectează imaginea asociației, așa că cei trei membri ai consiliului director au hotărât să se facă o adresă la CNSAS în legătură cu activitatea lui Marin Ifrim. Eu personal nu am vrut asta, dar dacă ei au hotărât, am semnat. Pe principiul hoțul strigă hoții… Noi auzisem că înainte de Revoluție Marin Ifrim obișnuia să mai ciripească pe unul și pe altul. Repet, eu nu

i-am dat replică nici când a făcut niște legături între mine și George Lixandru pe care

l-aș fi influențat să scrie de rău de Ifrim. Până la urmă, s-a făcut solicitarea la CNSAS și de acolo a venit răspuns că nu a fost colaborator. Faptul că nu a fost colaborator ne întărește ideea că avea obiceiul de a ciripi la un coniac, ceea ce este și mai grav”, declară președintele Ra-Libris, Marian Rădulescu.

Securistul care a construit ghivece

Când vine vorba însă despre trecutul personal al lui Marian Rădulescu, nu mai este cazul de răspunsuri din partea CNSAS, pentru că propria-i carte de muncă vorbește de la sine. Buzoianul recunoaște și chiar detaliază unul dintre obiectivele unde a lucrat.

„Am lucrat ca electronist la Securitate și m-am pensionat de la Serviciul Telecomunicații Speciale. Nu este niciun secret. Am lucrat la Ciuhoiu, un obiectiv între Istrița și Monteoru, care aparține și acum Serviciului de Telecomunicații Speciale. De numele meu sunt legate invenții. Aș putea aminti de una din domeniul floriculturii, Ghiveciul SIBI, invenție pe care am vândut-o în Olanda”, detaliază președintele Ra-Li­bris.

Trecând de la amintirile cu parfum de floare, de la locul de muncă, la zilele de astăzi, când s-a reprofilat în domeniul culturii, Marian Rădulescu amintește despre câteva proiecte pe care le-a pierdut din cauza lui Marin Ifrim. Nu demult, numele Ra-Libris era o asociație apropiată Primăriei Buzău, dar se pare că declarațiile celebrului Grigore Leșe (care s-a plâns că nu și-a primit banii la Buzău, la festivalul „Prin muzică la obârșii”, organizat de Ra-Libris și finanțat de Primărie) nu au picat tocmai bine celor din Palatul Comunal.

„Domnul Ifrim i-a făcut inclusiv pe apropiații mei să mă sape. Festivalul Prin Muzică la Obârșii nu a mai primit finanțare, nici de la Primărie, nici de la Consiliul Județean. Eu îmi văd de treaba mea, dar el a contribuit la dispariția uneia dintre cele mai importante reviste culturale, Diagonale, editată de asociația noastră. S-a dus la Primărie și le-a spus că ne dau bani să apară articole despre oameni din afara Buzăului”, declară Marian Rădulescu, care pretinde că Grigore Leșe minte privind banii primiți, lucru pe care buzoianul îl poate dovedi prin hârtiile semnate de marele folclorist.

Cristian Ionescu

Advertisements

From → Uncategorized

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: