Skip to content

Mistere subterane – Călmățuiul

January 18, 2015

C-âlm-â+úui 2 C-âlm-â+úui 3 C-âlm-â+úui 4 C-âlm-â+úui 6 C-âlm-â+úui 8 C-âlm-â+úui 9 C-âlm-â+úui 10

Între misterele  din Ținutul Buzăului,  despre care se vorbeşte cu interes, se numără și existența unor cursuri de apă subterane.

Călmățuiul este cel mai cunoscut dintre acestea .Apa acestui pârâu enigmatic  are un debit considerabil,comparabil, se pare, cu al râului Buzău. Călmăţuiul se varsă direct în Dunăre . Se spune că obârşia acestuia  este legata de la fel de enigmaticul  “Lac  fără fund”,  de pe culmile  Măriei sale Muntele Siriu.

Pe tot cursul său Călmățuiul pare că face ghidușii și se joacă cu noi dând din loc în loc  semne ale existenței sale ; în Pădurea Spătarul delângă lângă Buzău , lângă localitatea Udați  , uneori și în alte locuri , pentru ca, mai apoi, aproape de confluenţa cu Dunărea  , să apară la suprafață în toată  spendoarea sa.

Pornind de la legenda toiagului “împănat cu monezi de aur”, pierdut de un baci  în “Lacul făra fund” de pe Muntele Siriu, şi regăsit la Dunăre, când a mers cu oile la iernat , mi-am mi-am satisfăcut curiozitatea  și, într-o toamnă secetoasă a lui 2011, am hotărât să merg  să văd Călmațuiul  la vărsarea sa în Dunăre . Am pornit de dimineață și am trecut printre  ciulinii bărăganului –  descriși atât de frumos  de Panait Istrati , vagabondul de geniu, născut la Brăila, care a devenit cel mai tradus,  în alte limbi,  dintre toți scriitorii români din toate timpurile,  și care,  în zona Brăilei este la el acasă ; multe dintre povestirile sale desfăşurându-se în aceaste locuri rămase aproape neschimbate de a lungul  vremilor – ,  pentru ca mai apoi să mă afund în minunata Lunca a  Dunării ce strălucea în lumina caldă a unui  soare tomnatic .

Călăuzit de un cunoscător  al  locurilor ,  înainte de Brăila am făcut la dreapta spre localitatea Bordei Verde și apoi spre Stăncuța,  pentru ca, spre amiază să descălecăm din vehicolul 4×4 ,  de pe un drum prafuit de țară  pe un  dig  îngust , chiar lângă malul Călmățuiului, la confluența  sa  cu Dunărea , într-un peisaj selenar.Deși vremea secetoasă dura de ceva vreme și pamântul de pe maluri dădea semne vădite de suferință,  fiind crăpat până la câteva zeci de centimetri în adâncime , debitul râului era  comparabil cu cel al Buzăului la acea vreme ,apa având ceva din vioiciunea unei ape de munte.

Mergând pe Călmățui în amonte ,după câțiva kilometri  se ajunge în satul cu același nume  Călmățui , situat pe malul apei . Potrivit unor autori,  râul Călmățui are o lungime de 145 km , suprafața bazinului său fiind de circa 820  km, avându-și izvoarele aparente  în zona mlăștinoasă delimitată de Municipiul Buzău, şi de comunele  Costești  şi Ținteşti din vecinătate .În judeţul Buzău, îl mai  găsim la suprafaţă și în zona Gherăseni și Smeeni.

Ce treabă are Călmățuiul cu Măria sa Muntele Siriu ,  vă veți întreba pe bună dreptate .Ei bine  , vreau să vă spun că la vărsarea în Dunăre  , pe malurile abrupte și crapate de secetă ale râului se află amenajate și în zilele noastre ,atât pe un mal, cât și pe celălat, mai multe stâne ce coboară parcă din timpuri stăvechi. Aici veneau cu siguranță, în trecut , la iernat, turmele de mioare coborâte  de pe Muntele Siriu, deci Legenda Toiagului  împănat cu monezi de aur poate  căpata o explicație logică.Baciul din legenda noastră și-a pierdut toiagul în “Lacul fără fund”cunoscut şi sub numele de “Lacul vulturilor” de la poalele Mălaiei, care, purtat de apele subterane ale Călmăţuiului, a ajuns pe malurile acestuia de la vărsarea în Dunăre, unde baciul l-a regăsit când a coborat cu turmele la iernat.Transhumanța turmelor  fiind  în aceasta zonă un fapt cunoscut  de multă vreme , secole de-a rândul , în istoria oieritului  pe meleagurile noastre. Lunca Dunării oferind cu generozitate adapost şi hrană peste iarnă turmelor de la munte, coborate la iernat potrivit datinilor străbune.

Interesant de știut este că, în zona Buzăului, se presupune că ar  exista  și alt curs de apa subterană , la mai mare adâncime , dovadă fiind forajele care, la apoximativ 100-150 m  adâncime,  au descoperit un de curs de apă cu un debit  impresionant.

Revenind la cursul Călmăţuiului, trebuie să spunem că acesta se afla la sud față de cursul  apei Buzaului și se varsă  direct în Dunare, în timp ce Buzăul se varsă în Siret ,care, la rândul său, se varsă în Dunăre.

În literatură populară  există legenda conform căreia, în timpuri îndepărtate, albia Cămățuiului ar fi fost albie a Buzăului, cei doi fraţi, Călmăţuiul şi Musaiosul (Buzăul de azi)  despărţindu-se după o ceartă aprigă.Tradiția orală spune că apele Călmățuiului nu au secat niciodată.

Prof.dr.Valeriu Bistriceanu

Advertisements

From → Uncategorized

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: