Skip to content

Din istoria Teatrului „George Ciprian“/Geo Costiniu: „Să inaugurezi un teatru, este un privilegiu rarisim“

October 17, 2015

 Ca și în cazul lui  Sebastian Papaiani, Emil Hossu și Mircea Diaconu, pentru mine, apariția lui Geo Costiniu pe scena buzoiană, la primele repetiții ale piesei cu care a fost inaugurat Teatrul ,,George Ciprian”, a fost ca și cum aș fi trăit aievea un vis din care m-am trezit la realitate, printre eroii copilăriei mele, lucrând, culmea, cot la cot cu ei. Niciodată, niciunde, nu am simțit un respect mai pronunțat pentru umila mea persoană ca în perioada în care am trăit și am muncit printre actori. Mult mai târziu, după plecarea din teatru, mi-am dat seama că acea atenție specială, de care mă bucuram din partea actorilor, se datora „politicii” lui Paul Ioachim, directorul nostru. Acesta, cu diplomația care îi era caracteristică, le-a explicat marilor artiști că sunt scriitor și alte cele. Îmi amintesc cum, Paul Ioachim, cu o morgă foarte serioasă, aproape șoptit, ca și cum am fi făcut ceva ce trebuia ținut secret, mă îndemna să le dau cărți vedetelor. În fine,  de Geo Costiniu mă leagă multe amintiri frumoase.  În „Omul cu mârțoaga”, el a interpretat rolul „Omului cu idei”. Anul trecut, când am aflat că și acest actor a murit, mi-am zis că a venit sfârșitul lumii. Se spunea despre el că era „idolul femeilor”, fiind comparat, pe bună dreptate, cu Alain Delon. Acum, cred că cel mai potrivit lucru este să readucem în atenția cititorilor  părerea profesionistă a acestuia despre înființarea teatrelor de proiecte, publicată la data de 13 noiembrie 1996, la doar cinci săptămâni după inaugurarea Teatrului „George Ciprian”, în ziarul „Muntenia”.

  Reporter: Domnule Geo Costiniu, ce a însemnat pentru dumneavoastră inaugurarea Teatrului „George Ciprian”? Ați mai participat la un asemenea eveniment?

   Geo Costiniu: În cariera unui actor, important este spectacolul de debut, primul teatru în care ai jucat, teatrul în care ai rămas, teatrul din care ai ieșit la pensie. Însă, să inaugurezi un teatru este un privilegiu rarisim. Pentru mine a fost o premieră absolută. De această dată, m-am întâlnit cu publicul buzoian în ipostaza de actor al Teatrului „George Ciprian”, deci mă pot considera pe jumătate buzoian.

„Cum naiba puteam să filmez toată ziua?!“

   Rep: Ce viitor credeți că are mult discutata formulă „teatru de proiecte”?

   G. C: Mi se pare o noțiune ușor edulcorată, pentru că, prin teatru de proiecte s-ar putea înțelege că este vorba de un teatru care face numai proiecte și nu apucă să facă nimic tot făcând proiecte. De-asta nu prea aș folosi termenul. Dacă privim lucrurile așa, fiecare teatru care își schimbă directorii… aceștia vin și își fac proiectele. Deci, dacă în fiecare stagiune vine alt director nici unul nu apucă să-și facă proiectele, și atunci teatrul rămâne un teatru de proiecte. Din punctul acesta de vedere, un teatru de proiecte nu ar fi viabil. Sigur, în înțelesul real al expresiei „teatru de proiecte”, aceasta este formula ideală pentru Teatrul „George Ciprian”, cel puțin în momentul de față. Dacă, în viitor, teatrul acesta va avea trupă stabilă, asta este deja altă poveste. Însă, ca să ai trupă stabilă este mult mai proble­matic. Trebuie să organizezi concurs, să găsești actori din toate colțurile țării și să înjghebezi o trupă, chiar o trupă bună, să zicem. Problema este, oamenii aceștia unde vor locui? Dacă ești proaspăt absolvent de institut, la început poți accepta un provizorat, accepți pentru că ești la început, însă este destul de greu să pui efectiv pe roate un teatru numai cu tineri absolvenți. Îți trebuie actori în vârstă, or aceștia deja nu se mai pot plia pe condiții de provizorat. Așadar, crearea unui teatru cu trupă stabilă este foarte dificilă.

Rep: Aveți o activitate profesională intensă, cum reușiți să faceți față la atâtea solicitări?

   G. C.: Acum (n.r. 1996) joc în „Bărbie­rul din Sevilla” și în „Carlo contra Carlo”, ultima piesă fiind „comisă” chiar de directorul Teatrului „George Ciprian”, domnul Paul Ioachim. Sincer să fiu, nici eu nu știu cum fac față. Această problemă o să mi-o pun doar atunci când o să îmi vină foarte greu. La vârsta pe care o am, mă gândesc câteodată cum naiba puteam să filmez toată ziua, după filmare să mă întorc la București  să joc într-un spectacol, după aceea să mă urc în mașină și să mă întorc la locul de filmare, să dorm o oră și să încep din nou să filmez. și chestia asta s-o fac timp de două săptămâni. Cred că acum n-aș mai fi în stare să fac treaba asta. Sigur, eforturile sunt proporționale cu vârsta și rezistența fiecăruia. Când faci o treabă cu plăcere, deja eforturile nu le mai simți la adevărata lor greutate.

„Rolurile, ca și femeile, le iubești pe fiecare în felul ei“

Rep.: Care ar fi rolul de care v-ați atașat cel mai mult?

   G. C.: Este ca atunci când cineva te întreabă cum ai putut să iubești mai multe femei. Răspunzi că pe fiecare ai iubi­t-o în felul ei, deci într-un mod cu totul aparte. Așa și cu rolurile, mai ales că și ele sunt de genul feminin.

   Rep.: Exceptând teatrul, ce alte pasiuni aveți domnule Geo Costiniu?

   G. C. : Cățeii mei. De fapt, două cățele: o ,,doagă” germană și o pechineză, care, în pofida diferențelor astronomice dintre ele, se înțeleg extraordinar de bine.

  Rep.: Ca întreaga societate românească, și teatrul trece prin niște transformări. Cum vedeți viitorul acestuia?

   G.C.: Atâta negură și atâta ceață s-a pus în ultima vreme peste teatrul românesc încât este foarte greu să-i mai întrezărești viitorul. Cu schimbările care au venit, acum cu noile alegeri  – și sper într-o schimbare totală, atât guvernul cât și președintele să fie al aceleiași formațiuni politice (discuția a avut loc în ziua de 10 noiembrie 1996, – n. red.) -, aș vrea ca aceste schimbări să scoată și teatrul din această negură existen­țială, nu din punct de vedere valoric, căci din acest punct teatrul a ținut mereu capul sus. Chiar dacă se va întâmpla orice catastrofă, teatrul tot va ține capul sus, talentul nu ți-l poate lua nimeni, iar actorii români sunt foarte talentați.

Marin Ifrim
articol preluat de pe http://www.opiniabuzau.ro

Advertisements

From → Uncategorized

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: