Skip to content

INTERVIU

February 1, 2017

Corneliu Vasile: Buzăul este un model cultural de primă mână

Marin Ifrim: Stimate domnule profesor Corneliu Vasile, sunteți un intelectual de elită în sensul corect al cuvântului. Suntem destui scriitori care admiră ceea ce scrieți. Știu că aveți și un doctorat obținut pe bune. Sunteți un scriitor foarte echilibrat. Aș zice că aveți o carieră spirituală mai mult decât decentă. Sunteți mulțumit de ceea ce ați realizat până acum?

Corneliu Vasile: Vă mulțumesc, mai întâi, pentru acordarea posibilității de a comunica altor scriitori, iubitorilor de literatură, câteva gânduri legate de domeniul vast al scrisului.
Nu mă consider decât un modest slujitor al culturii,educației și civilizației românești, implicit europene, incluzând aici activitatea literară (cărți, materiale publicate în periodice, înființarea unor reviste și cenacluri, concursuri literare), cariera mea didactică (profesor, inspector școlar, membru al comisiei naționale de specialitate) și participarea la evenimente pe care le consider importante (festivaluri, târguri, dezbateri, lansări de carte, întâlniri cu oameni de seamă ai culturii, cu care suntem contemporani).
Pentru că ați amintit , ca doctor în filologie (cum laude) al Universității din București,coordonatoare d-na prof.univ.Elena Zaharia Filipaș, am studiat viața și opera scriitorului Geo Dumitrescu, descoperind aspecte trecute cu vederea, care schimbă percepția asupra celui considerat doar poet, important, în principal un gazetar tăios,cronicar de spectacole, traducător și ideolog.
Referitor la un anumit echilibru, cred că o așezare, o stabilizare a opiniilor, preferințelor și prieteniilor literare se produce în timp (Experientia docet, sau Amicus Plato, sed magis amica veritas, ziceau romanii), iar excesele, inclusiv în lumea literelor, au avut întotdeauna efecte efemere.
În activitatea literară, desigur că scriitorii nu sunt în mod egal înzestrați, așadar nu toți ajung să obțină premiul Nobel. Dar fiecare își construiește un anumit destin literar prin muncă, efort, sacrificiu, prin armonizarea propriilor înclinații cu posibilitățile de a-și face cunoscute scrierile. La încununarea activității literare se poate ajunge după mulți ani de studiu și de scris. Fiecare poate să mai pună câte o cărămidă la iluzoriul edificiu, nu al gloriei literare, ci al luării în considerație de către publicul cititor și de către alți autori. To be or not to be, that’s the question – A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea, a spus un personaj dintr-o piesă a marelui William Shakespeare. În ceea ce mă privește, eu încerc să adun versuri, proză, cronici literare, publicistică culturală, epigrame etc., fără să mă grăbesc, iar la un ceas de bilanț încă nu m-am gândit și nici la a rămâne la una sau mai puține direcții ale activității literare.

M.I.: Eu vă citesc cronicile literare într-o grilă proprie. Sunt ceva mai atașate de critica literară profesionistă. Sunteți foarte constructiv, omenos și didactic în același timp. E vorba despre vreun program, de vreun proiect sau pur și simplu de voința dumneavoastră de zi cu zi?

C.V.: Dacă istoria literară se bazează pe documente, așa cum geografia se bazează pe elemente concrete, verificabile, critica literară presupune interpretarea, ca și istoria.Argumentele de care se slujește critica literară se găsesc în textul analizat (dacă se găsesc, dacă nu, totul e risipă).Am constatat, comentând în special texte lirice, că, pe de o parte, nu sunt prea mulți cei care aleg, sau se încumetă, să interpreteze poeziile, pe de alta, uneori, poetul intenționează să comunice o idee, un lucru, textul compus oglindește altceva, iar diferiți cititori pot descifra în modalități diferite sensurile. Autorul este necesar să afle opiniile cititorilor, fie că îi convin, fie că nu, din acestea el învață să-și perfecționeze stilul, vocabularul, modul de a sugera idei și sentimente.Însă atitudinea criticului literar, a cronicarului, consider că trebuie să fie pozitivă, constructivă, să explice, să descifreze, să facă previziuni, să stabilească filiații, nicidecum să-l „desființeze” pe autor. Este adevărat că s-a întâmplat să am sentimentul, enunțat și de alții, că mi-am pierdut timpul citind o carte care nu a fost îndeajuns gândită și inspirată, însă nu mi-am propus să public o culegere de nerealizări literare, opera unor persoane conduse, totuși, de bune intenții, dar care mai au drum lung până la materializarea așteptată. Sigur că publicarea cronicii literare are și un aspect didactic, învățând cu toții, autor, critic, simpli cititori, dintr-un eveniment editorial sau publicistic.
Am mai spus și altădată că, absolvent al secției reale a liceului, ca majoritatea colegilor mei de mai târziu, studenți la filologie, cred că domeniul științelor are un effect ordonator asupra persoanei, astfel că există preocuparea de a programa, proiecta activitatea, aceasta neexcluzând încercarea de a citi mereu, de a proceda cu celeritate, nu cu proorogare, cum se spune în limbajul juridic. Am avut de ordonat timpul meu între catedră, activitatea de compunere literară și participarea la evenimentele culturale, științifice și sociale care definesc perioada în care trăim.

M. I.: Aveți toate datele posibile pentru a da un prognostic scurt despre viitorul literaturii române. Eu nu prea mai înțeleg ce se întâmplă cu poezia, cu proza, cu teatrul. Și nu sunt deloc în sensul invers al acelor de ceasornic. Pur și simplu simt o poluare literară sufocantă. Ce se întâmplă?

C.V.: Eu aș începe cu prezentarea secolului și mileniului în care ne aflăm, cu invazia internetului, a telefoniei mobile, cu posibilitatea de a comunica la mari distanțe, însă și cu imposibilitatea tuturor de a pătrunde pe anumite segmente de comunicare, de exemplu, după explozia de publicații periodice pe hârtie și online, puțini au acces la unele dintre ele, unde există grupuri (de interese, să le zicem) și restricții de multe feluri. Publicând la o revistă a USR, care plătește colaborările, m-am pomenit, la sfârșitul anului (financiar, desigur) cu o somație de la fisc, pentru o „datorie” de câțiva lei. Cum se poate? i-am spus eu celui de la ghișeu, care, întâmplător, îmi fusese elev la liceu, eu nu am datorii și nu vreau să am! El mi-a explicat că nu s-au reținut la sursă taxele și că sumele sub cinci lei, mi se pare, nici nu sunt urmărite de către fisc.Am mers pe fir, până la redacția respectivă, care mi-a trimis un formular justificativ al sumei reținute acolo, apoi am plătit trei lei, însă acest incident m-a determinat să nu mai public acolo unde sunt scos dator față de cineva care nu a muncit cot la cot cu mine. Viitorul literaturii române? Le passé assure l`avenir. O dispersare ca niciodată a forțelor literare (scriitori, reviste, edituri, instituții culturale) face greu de prevăzut ce opere literare și scriitori vor rămâne. Cineva scria că, azi, prostul satului se consideră genial, datorită Internetului, pentru că poate să-și etaleze aberațiile pe rețelele de socializare. Eu cred, fără a fi contra digitalizării, Internetul fiind o sursă inepuizabilă (nu și sigură) de informare, că, toată ziua pe Internet și pe telefonul mobil, mulți vor uita să scrie de mână (doar la tastatură) să socotească și își vor pierde memoria (găsesc în agendă și pe Internet datele prietenilor și cunoscuților). Când acești indivizi vor reveni la locul lor, de oameni fără memorie și caligrafie, o să rămână, curate, cărările literaturii.
Un alt aspect este goana celor mai fără carte și mai fără experiență în muncă, ambele obținându-se prin eforturi, de a epata, de a admira ceea ce este exotic, străin, poleit, în dauna sevei de milenii a ființei naționale, a tradițiilor românești și omenești în general. Sunt și edituri care merg pe această cale, deformând gustul cititorilor. Care mai este șansa scriitorilor români în fața acestei avalanșe de titluri care ascund subiecte minore, excesiv sexuale, comerciale, scrise fără imaginație și fără un țel educativ, cât de îndepărtat? Mai sunt cercuri restrânse, cluburi, cenacluri sau reviste care încurajează scriitorii și literatura, dar la scară mică, precum niște insule curate, înconjurate de mâzgă, ceață și aluviuni.
Eu, unul, cred în perspectivele literaturii române, aflată într-un mediu atacat de tarele sociale (corupție, dezbinare, ingerințe politice), la fel cum cred în continuitatea limbii și culturii române, peste opreliști temporare. Cei care perseverează, scriind în limba română, dedicând cititorilor timpul, energia, talentul și, în fond, viața lor, sunt garanția acestei evoluții.

M. I. : Dumneavoastră de unde aveți această energie a răbdării, acest consum reglat din punct de vedere al toleranței culturale? Spun asta pentru că vă simt ca pe un om blând, cu literele la locul lor…

C. V. Fără să-mi considerați spusele ca o laudă de sine, niciodată justificată, vreau să vă mărturisesc că atitudinea pedagogică, răbdarea față de cei care greșesc și încurajarea celor cu perspective cred că le moștenesc de la părinții și bunicul meu, cu toții au fost învățători. Nimeni nu se naște învățat și învățăm pe tot parcursul vieții, chiar și de la exemplele negative. Mult le datorez profesorilor mei de la Liceul „Ioniță Asan” din Caracal, Anton Gheorghe,Ioana și Nicolae Predescu, Dumitru Popescu, Nicolae Rădulescu, Vasile Fărcășanu, Mariana Petrescu. La nivel literar, am avut norocul, la Facultatea de Litere, de mari profesori, care nu se împiedicau de mici greșeli și încurajau, acolo unde le găseau, talentul, hotărârea, seriozitatea și perseverența: Șerban Cioculescu, mare critic care declara cu nonșalanță că nu înțelege poezia modernă, de fapt respingea poezia proastă, Matilda Caragiu Marioțeanu, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Al.Piru, Eugen Simion, Maria Mociornița, George Munteanu, Dumitru Micu, Theodor Hristea, Paul Cornea, Romul Munteanu, Grigore Brâncuș ș.a.

M. I.: Sunteți un scriitor prețuit la Buzău, ca și cum ați fi buzoian de origine. Știu că regretatul Gheorghe Ene, un reper al literaturii de aici, vă ținea la mare cinste umană. Ce v-a apropiat de acest oraș, că doar sunteți ditamai bucureșteanul, adică aveți acolo repere, lume literară diversă. Vreau să zic că ne onorați ca și cum am fi rude literare sau cam așa ceva…

C. V. :Cu regretatul Gheorghe (Gică) Ene m-am cunoscut la Pogoanele, de unde este originară soția mea, și ea profesoară, el fiind coleg de liceu cu cumnata mea. Înainte de anul 1989, jucam șah și frecventam biblioteca locală, asistând inclusiv la acordarea numelui „I.Rădulescu Pogoneanu”,sau discutam literatură. Am publicat, în presa buzoiană, un articol despre acest profesor și scriitor, acum mă mărginesc să afirm că a fost un mare talent, împiedicat de vitregia vremurilor și de răutatea oamenilor să ajungă pe un loc mai sus, binemeritat.
Este adevărat că Bucureștiul oferă posibilități multiple de a participa și de a asista la viața culturală, la târgurile de carte „Gaudeamus” și „Bookfest”, la Club A, la librăriile „Eminescu”, „Humanitas”, „Cărturești” și „Bastilia” (desființată), la Centrul Calderon, la Institutul Cultural Român , la Muzeul Municipiului București, la Biblioteca Națională a României, la Academie, la Uniunea Scriitorilor, la redacțiile unor reviste precum „Amurg sentimental”, „Contemporanul”, „Flacăra”, „Bucureștiul literar și artistic” etc. Eu nu disociez Capitala de locuri care mustesc de talente literare, cele mai apropiate fiindu-mi zonele Olteniei, Teleormanului și Buzăului, unde am mulți prieteni, scriu despre cărțile lor, particip la festivaluri (Siliștea Gumești– „Marin Preda”), târguri de carte și lansări (Craiova, Roșiorii de Vede), colaborez la reviste (Slatina, Bolintin Vale,Mizil).
Buzăul îmi este foarte apropiat sufletește, am participat la multe manifestări literare de la Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, de la Palatul Consiliului Județean, de la Centrul Marghiloman, de la vechea Casă de Cultură „Ion Caraion” sau de la Muzeul Județean. Am publicat la Buzău, în „Amprenta”, „Viața Buzăului”, „Opinia”, „Cartelul metaforelor” și am scris despre autorii buzoieni sau originari de aici: Dumitru Ion Dincă, Viorel Frîncu, Lucian Mănăilescu, Mihai Sălcuțan, Marin Ifrim, Gheorghe Ene, Nicolae Gâlmeanu, Nicolai Tăicuțu, Ramona Muller, despre „Almanahul Renașterea Buzoiană” și despre evenimente culturale de aici. Poate nu știați, prima mea carte, „Compendiu de literatură română”, a apărut la Buzău (1993), iar cea mai recentă, „Reflectări, reflecții,refracții”, tot aici (2016).
Originari din Buzău sunt sau au fost Paul Androne, inspector școlar, regretata Mariana Ionescu, Passionaria Stoicescu, tustrei colegii mei de an de la Litere, Florentin Popescu,într-un an mai mare etc.
Părerea mea este că Buzăul, veche vatră românească, cu primele tipografii și monumente de artă și cultură (Cloșca cu puii de aur), este un model cultural de prima mână, cu oameni talentați, cu fete frumoase și tineri harnici și isteți. Cel mai mult am fost la Buzău vara, când domnește o atmosferă de pace carpatină, florăresele aduc buchete multicolore, îndrăgostiții umplu parcul Crâng, oamenii sunt veseli și fără griji, piețele și librăriile au cu ce să te atragă. Dacă veneam altădată mai de departe, din Oltenia natală, acum ajung mai repede, de la București, cu ocazia unor lansări de carte de exemplu, bineînțeles, în funcție de programul meu de profesor, pentru că mai lucrez, în regim de plata cu ora, după pensionare. Nu am amintit de alte locuri cunoscute din zonă:Pârscov, Sărata Monteoru, Poiana Pinului sau Măgura.
Având atâtea afinități cu Buzăul, cu autorii buzoieni, bucuros de prietenia sau măcar de cunoștința tuturor, se poate spune că suntem rude literare sau scriitori animați de aceleași idealuri de prietenie, respect, încredere în viitor, inclusiv în viitorul literaturii române, la care punem câte o piatră de temelie.

Cărți publicate (numai dacă veți considera că trebuie să amintiți câteva titluri,eventual din cele literare)

LUCRĂRI LITERARE
1.Epigrame şi alte versuri umoristice,Craiova, Editura Sitech, 1996
2.Aproapele departe(versuri), Editura Sitech, 1997
3.Primul tren spre Craiova(roman), Editura Sitech, 1999
4.O lume minunată(proză scurtă), Editura Sitech, 1999
5.Privire din interior.Eseuri, studii şi articole, Editura Sitech, 2000
6.Efemere(versuri), Editura Sitech, 2006
7.De acasă până-n clasă.Cărticică pentru copii, Editura Sitech, 2006
8.Scriitorul vremii, vremea scriitorului (teza de doctorat), Bucureşti, Editura Europress Group, 2010
9.Halouri: lecturi la început de mileniu, Craiova, editura Contrafort, 2012
10.Catrene ca trenuri (epigrame), Editura Contrafort, 2013
11.Dacă iubești pădurile (versuri),Iași, Editura Tipo Moldova, 2014
12.În umbra literei (cronici literare), Buzău, Editura Editgraph,2015
13.Reflectări, reflecții, refracții (publicistică), Buzău, Editura Editgraph, 2016

DIDACTICE
1.Compendiu de literatură română pentru liceu I, Buzău, Editura Six, 1993
2.Limba şi literatura română. Teste pentru clasele V-VIII. Subiecte şi bareme pentru admiterea în liceu, Slatina, Editura Anotimp, 1995
3.Engleza pentru şcolari.Teste rezolvate (în colaborare), Bucureşti, Editura Niculescu, 1997, ed. a II-a 1998
4.Teste, subiecte, bareme la limba şi literatura română pentru bacalaureat şi admiterea la facultate, Bucureşti, Editura Corint, 1997
5.600 teste de limba şi literatura română pentru liceu, bacalaureat şi admitere la facultate.Subiecte şi bareme de la bacalaureat şi olimpiadă, Bucureşti, Editura Floarea Darurilor, 2001
6.Limba engleză.Bacalaureat.Proba orală (în colaborare), Craiova, Editura Arves, 2004
7.Studii privind reforma în educaţie la disciplina limba şi literatura română, Craiova, Editura Sitech, 2006

EDITOR
1.Un colţ de suflet.Antologie poetică a elevilor, Editura Sitech, Craiova, 1998 (ISBN 973-9346-04-0)
2.Lumina.Revista literară a elevilor ,Craiova, Editura Arves, nr.1-2, 2006, nr.3-4, 2007, nr.5-6, 2008, nr.7-8, 2009, nr.9-10, 2010 (ISSN 1841-7728)

Advertisements

From → Uncategorized

Leave a Comment

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: